Un nou experiment în cultivarea cartofilor

În 2022, când ne-am mutat în satul din județul Timiș care ne-a devenit acasă, am experimentat cultivarea cartofilor în paie.

Am început prin pregătirea terenului, deoarece acesta avea o ușoară înclinație. Și pentru că avea acea ușoară înclinație, l-am pregătit în sensul în care am realizat, manual, cu sapa și hârlețul, 4 terase cu dimensiunile aproximative de 1 m lățime și 4 metrii lungime. Între cele 4 mini terase am create șanțuri la nivel (bine, cât de la nivel s-a putut cu sapa), în care apa de ploaie să se acumuleze și să se infiltreze în sol, un fel de micro swale-uri. Aceste șanțuri le-am umplut ulterior cu așchii de lemn pentru a încuraja dezvoltarea fungilor.

Pentru cei care nu sunt familiari cu ce reprezintă swale-urile, am să menționez foarte pe scurt că acestea reprezintă o tehnică de captare și infiltrare pasivă a apei de ploaie în sol.

Veți vedea în pozele de la finalul acestui articol, cum s-au „comportat” aceste șanțuri de acumulare a apei.

Apoi, după ce am pregătit terenul, am așezat cartofii direct pe sol și i-am acoperit cu un strat de aproximativ 20 de centimetrii de fân.

Și cam asta a fost toată munca pe care am depus-o. Am lăsat cartofii să își vadă de treabă. Nu i-am udat, nu am mai adăugat paie ulterior. Într-o singură zi am cules câțiva gândaci de Colorado, însă m-am oprit pentru că, observând ce se petrece pe frunzele și tulpinile plantelor de cartofi, am remarcat că la fața locului se aflau nu doar gândacii de Colorado ci și unul dintre prădătorii acestora, anume Oechalia schellenbergii. Așa că i-am lăsat pe ei să se îndestuleze cu larvele gândacilor de Colorado și chiar și cu adulții.

Despre Oechalia schellenbergii veți putea citi mai multe într-un articol viitor.

Revenind la experiment, am lăsat lucrurile să își urmeze cursul până când schimbarea sezonului a dus la uscarea părților superioare ale cartofilor.

Am recoltat din aceste 4 mici terase undeva spre 75 de kg de cartofi (66 de kg la final și încă vreo câteva coșuri pline între timp), de diferite dimensiuni, de la foarte mari la mititei. Și asta, aș putea spune, cu un efort minim. A fost efortul inițial de a aranja solul, însă acela a fost un efort pe termen lung, căci acum terasele le vom planta cu arbuști de coacăze, agrișe, ioșta.

Anul acesta, am hotărât împreună cu Cosmin să testăm metoda cultivării cartofilor în ghivece. Am studiat fenomenul și am ajuns la concluzia ca vrem să testăm cultivarea lor în ghivece textile, căci aparent acestea au o serie de beneficii, ce depășesc neajunsurile.

Vă împărtășesc câteva din lucrurile pe care le-am aflat despre acestea:

1. Nu produc răsucirea rădăcinilor. Atunci când rădăcinile ajung la marginea ghiveciului, întâlnind o barieră de aer, rădăcina se va opri din creștere și va face ca alte două sau trei rădăcini să se nască. Iar la cartofi asta ar trebui să fie un plus.

2. Permit o bună circulare a aerului în mediul de creștere. Dat fiind materialul respirabil, mediul de creștere va avea parte de o aerare superioară față de cel aflat în containere din masă plastică dură.

3. Păstrează temperaturi mai joase în mediul de creștere. Datorită porozității materialului din care sunt realizate, ce permite o mai bună aerare, acestea vor determina o temperatură mai scăzută în mediul de creștere, căldura fiind eliminată mai ușor prin materialul textil.

4. Pot fi utilizate mai mulți ani fără a se deteriora. Nu se sparg și sunt ușor de depozitate în extra sezon, ocupând puțin spațiu.

5. Materialul din care sunt realizate nu conține compușii petrochimici dăunători pe care multe din ghivecele clasice îi conțin.

6. Permit o mai bună drenare a mediului de creștere în comparație cu ghivecele clasice.

Ca și minusuri, am găsit două care ar fi mai importante de avut în vedere. Primul ar fi acela că aceste ghivece au nevoie de mai multă irigare în perioadele foarte calde, deoarece materialul poros duce la pierderea mai rapidă a apei în atmosferă. Iar al doilea este acela că nutrienții din mediul de creștere se vor pierde mai ușor, dat fiind faptul că fundul acestor ghivece este foarte permeabil pentru a permite o drenare eficientă a excesului de apă. Se pot utiliza în acest sens tăvi care să rețină apa cu nutrienți pentru a fi reabsorbită în mediul de creștere.

În ceea ce privește mediul de creștere, noi am ales să umplem fiecare ghiveci de 55 de litrii cu compost. Am văzut diverse variante de medii de creștere, însă nouă compostul ni s-a părut cel mai potrivit. Mai ales că el va putea fi refolosit și în anii următori.

Mai departe, am pus 3 sau 4 cartofi încolțiți în fiecare ghiveci. Am plantat cartofii ce ne-au rămas de peste iarnă, deci nu am ales vreun soi special de cartofi. Nu am tăiat cartofii, deși am văzut și această practică.

Cartofii ce ne-au rămas de peste iarnă i-am luat anul de la un fermier local ce cultivă organic de peste 10 ani, a cărui fermă am vizitat-o și pe care mă bucur să îl pot susține până când ecosistemul nostru se va ajunge la nivelul la care să ne asigure o mare parte din hrană.

Am umplut jumătate de ghiveci cu compost, am pus cartofii, am completat cu restul de compost, iar apoi am plantat și arpagic, deoarece ceapa și cartofii sunt buni companioni.

Plantarea în companie este o strategie foarte eficientă pentru a avea culturi mai bune și mai diverse, în același spațiu de cultivare. Voi aborda plantarea în companie, în detaliu, într-un articol viitor.

La final, am mulcit cu paie și ele aproape compostate, pentru a crește gradul de păstrare a umidității în ghivece.

În ceea ce privește nevoia de irigare pe care acest tip de cultură o presupune, am creat un sistem simplu de udare prin picurare folosind gravitația, sistem pe care l-am prezentat în clipul atașat la finalul acestui articol.

Acesta este un stadiu incipient al sistemului de irigare prin picurare, pe care îl vom extinde pe măsură ce grădina va începe să se contureze.

Tot în clipul de la finalul acestui articol veți putea vedea și ghivecele din geo textil și cum le-am aranjat.

Acum, ne rămâne doar să așteptăm să vedem rezultatele, pe care le voi împărtăși cu voi la momentul la care le vom cunoaște.

Voi reveni cu noutăți și cu feedback pe măsură ce acest experiment se derulează. 😊

Pentru a învăța mai multe despre Permacultură și Științele Regenerative te invit atât să parcurgi materialele pregătite de noi și publicate în secțiunea Articole, cât și să urmărești și să participi la evenimentele pe care le vom organiza în timp – webinar-ii, seminarii și ateliere.

Imagini – Cultivarea cartofilor în fân (2022)