Ai un sol argilos și vrei să-l transformi într-un mediu fertil pentru culturile tale? Atunci trebuie neapărat să înțelegi cum funcționează solurile argiloase și ce poți face pentru a le îmbunătăți.
Mulți grădinari se confruntă cu această provocare, deoarece solurile argiloase par greu de lucrat. Se compactează rapid, rețin prea multă apă și devin tari ca betonul atunci când se usucă.
Dacă sunt lucrate greșit, pot deveni un mediu ostil pentru rădăcinile plantelor și pentru microorganismele benefice.
Vestea bună este că solurile argiloase pot deveni fertile și ușor de lucrat, dacă aplici metodele potrivite. În acest articol vei descoperi:
- Ce face solul argilos atât de special (și provocator);
- De ce raportul dintre calciu și magneziu este esențial pentru structura solului;
- Care sunt cauzele datorită cărora apare excesul de magneziu în sol și cum să le eviți;
- Cum poți îmbunătăți solurile argiloase fără să apelezi la soluții costisitoare.
Ce este un sol argilos și cum se formează?
Solurile argiloase conțin peste 60% particule de argilă – acele particule microscopice care, spre deosebire de nisip sau mâl, nu pot fi văzute cu ochiul liber. Aceste particule se formează în timp îndelungat prin degradarea rocilor și au o proprietate unică: pot reține o cantitate uriașă de apă și minerale.
De-a lungul istoriei, oamenii au folosit argila pentru construcții, ceramică și chiar în scopuri medicinale.
Însă, în agricultură, solurile argiloase ridică o provocare majoră: tind să se compacteze și să devină impermeabile.
De ce sunt solurile argiloase dificile pentru cultivare?
Într-un sol sănătos, particulele de argilă ar trebui să fie separate de agregate stabile de materie organică și microorganisme. Însă, dacă echilibrul biologic este perturbat, particulele de argilă se lipesc între ele și creează un sol compactat, lipsit de aer și în care apa nu poate să se infiltreze.
Problema compactării în solurile argiloase
Solurile argiloase sunt extrem de sensibile la perturbare mecanică – aratul, săpatul și discuirea frecventă accelerează procesul de compactare, transformând solul într-o masă densă, lipsită de aer.
Imaginează-ți că fiecare particulă de argilă este ca o mică plăcuță. Când solul este sănătos, aceste plăcuțe sunt separate de materie organică și microorganisme, permițând aerului și apei să circule printre ele.
Însă, în solurile afectate de compactare, aceste particule se lipesc una de alta, formând coloane dense și compacte. Imaginează-ți un perete construit din cărămizi, așezate una lângă alta, fără spații între ele. Aceasta este structura unui sol argilos compactat!
Aerul și apa nu mai pot pătrunde, microorganismele benefice nu au unde să trăiască, iar plantele suferă.
Pe lângă compactarea generata de perturbările mecanice, arat, săpat, discuit, greutatea utilajelor, fenomenul compactării în solurile argiloase devine extrem atunci când există un dezechilibru între calciu și magneziu în sol.
Calciu vs. Magneziu
Într-un sol sănătos, calciul și magneziul ar trebui să fie într-un raport optim de 5:1 până la 7:1.
Calciul (în formă organică, nu anorganică!) joacă un rol esențial în menținerea unui sol aerat, deoarece particulele de calciu împing particulele de argilă la distanță, permițând formarea unor spații prin care circulă apa și aerul.
Însă, în multe soluri argiloase, magneziul este în exces, Spre deosebire de calciu care îndepărtează particulele de argilă, magneziu le apropie, le strânge foarte aproape unele de altele, împiedicând astfel formarea unei structuri aerate.
Așadar, ce se întâmplă când raportul calciu-magneziu nu este corect?
- Particulele de argilă se lipesc unele de altele și se aliniază vertical, ca niște coloane strâns lipite;
- Microorganismele benefice nu au unde să trăiască, căci nu există efectiv spații pentru bacterii să formeze micro-agregate și nici pentru fungi să formeze macro-agregatele;
- Apa stagnează la suprafață, în loc să pătrundă în sol;
- Oxigenul nu mai circulă, iar în sol apar straturi anaerobe, toxice pentru plante!
Cauzele excesului de magneziu în sol
Așadar, excesul de magneziu este unul dintre principalii factori care duc la compactarea extremă solurilor argiloase.
Dar de unde vine acest exces?
Cele mai frecvente surse sunt fertilizatorii sintetici și aplicarea incorectă a materialelor organice.
Printre fertilizatorii și amendamentele de sol care cresc nivelul de magneziu regăsim:
- Calcarul Dolomitic (Dolomită)
- Sulfatul de Magneziu (Sarea Epsom)
- Sulfații de Potasiu și Magneziu (K-Mag, Sul-Po-Mag)
De asemenea, utilizarea excesivă a gunoiului de grajd necompostat duce la dezechilibre.
Deși materia organică este esențială pentru sănătatea solului, gunoiul de grajd (mai ales cel de pasăre și de la vaci) conține niveluri ridicate de magneziu, în funcție de dieta animalelor.
Utilizarea gunoiului de grajd duce la acumularea de magneziu în exces, dezechilibrând astfel raportul calciu – magneziu. Totodată va duce și la crearea unui exces de azot în sol.
Pentru a putea fi utilizat în siguranță acesta gunoiul de graj trebuie compostat corect înainte de a fi utilizat.
Cum ne învață Permacultura să îmbunătățim structura solului argilos?
Mitul că un sol argilos nu poate fi îmbunătățit este fals! Cu tehnicile potrivite, orice sol poate deveni fertil și ușor de lucrat.
Iată ce poți face practic pentru a îmbunătății structura solurilor argiloase și a le face fertile și ușor de cultivat.
- Adaugă materie organică – solurile argiloase au cea mai mare nevoie de ea
Deși multă lume consideră ca atunci când folosește compost folosește îngrășământ, adevărul este ca un compost de calitate nu este îngrășământ.
Compostul este viață! Atunci când adăugăm compost ceea ce face de fapt este să inoculăm cu organisme benefice solul în care cultivăm. Aceste microorganisme încep să îmbunătățească structura solului, restabilind condițiile aerobe din sol.
Folosește deci compost bogat în diversitate microbiologică pentru a stimula activitatea bacteriană și fungică.
Totodată, adaugă mulci organic (paie, frunze, tocătură de lemn) pentru a proteja solul și a menține umiditatea.
Și, nu în ultimul rând, evită gunoiul de grajd necompostat, care poate crește nivelul de magneziu și poate agrava compactarea. - Evită lucrarea mecanică a solului
Aratul și săpatul distrug agregatele naturale formate de microorganisme și favorizează compactarea.
Dacă ai un sol compactat ară/sapă pentru O ULTIMĂ DATĂ apoi adu microorganismele benefice să înceapă să își facă treaba.
În cazul sistemelor perene, cum ar fi livezile, nu săpa deloc! Poți, în schimb, să faci găuri în care să inoculezi microorganisme benefice, fie folosind compost, fie cu ceaiuri sau extracte de compost. - Folosește fungi benefici căci ei creează structura solul
Fungii au un rol esențial în solurile argiloase. Ei pot extrage calciu din nisip, mâl și argilă și îl pot fixa în structura solului, fără să fie nevoie de adaosuri costisitoare.
Astfel, fungii :
Ø Construiesc rețele subterane care țin particulele de argilă la distanță;
Ø Ajută la stabilizarea micro-agregatelor create de bacterii;
Ø Fixează nutrienții în sol, prevenind spălarea lor de către ploi.
Dacă ai un sol argilos și compactat, introdu fungi benefici prin compost de calitate și mulci bogat în lignină (tocătură de lemn, frunze uscate, paie)! - Nu mai perturba raportul calciu – magneziu
Dacă ai un sol argilos și compactat, atunci cu siguranță și raportul calciu – magneziu este dezechilibrat.
Oprește deci utilizarea fertilizatorilor sintetici și a gunoiului de grajd necompostat și începe să lucrezi la restabilirea microbiologiei, care va face munca în locul tău.
Iată deci că un sol argilos nu este o pacoste, ci o resursă valoroasă. Este bogat în minerale și poate deveni extrem de productiv, dacă aplici metodele potrivite.
Ce trebuie să faci este să:
- Eviți săpăturile și perturbările mecanice;
- Îmbunătățești structura solului cu materie organică;
- Folosești fungii benefici pentru crearea de macro-agregate în sol;
- Nu mai perturbi raportul calciu-magneziu.
Dacă vrei să înțelegi mai bine cum funcționează viața din sol și de ce este esențială pentru culturi sănătoase, citește și seria de articole despre Solul Viu și urmărește materialul video de mai jos, dedicat acestui subiect.
Pentru a învăța mai multe despre Permacultură și Științele Regenerative te invit atât să parcurgi materialele pregătite de noi și publicate în secțiunea Articole, să te abonezi la canalul de YouTube Abundenta in Permanenta și activezi notificările, să dai LIKE și FOLLOW paginii de Facebook Abundenta in Permanenta și să urmărești și să participi la evenimentele pe care le vom organiza în timp – webinar-ii, seminarii și ateliere.
Înscrie-te la newsletter
Primești articole noi și noutăți despre permacultură. Îți trimitem doar informații utile.
După înscriere vei primi un email de confirmare. Dacă nu îl găsești în Inbox, verifică și folderul Spam sau Promotions.
Te poți dezabona oricând. Vezi Politica de confidențialitate.
