Circuitul nutrienților în sol

„All soils on the planet have enough (inorganic) nutrients locked up in their mineral particles (that is, particles derived from rocks) to feed plants for the next 10,000 billion years.” Elaine Ingham – Oxford Real Farming Conference

Acum că știm faptul că un sol viu este un sol plin de micro-organisme, cu miliarde de membri și mii de specii, haideți să înțelegem în linii generale și care este rolul acestora.

Micro-organismele din sol sunt primele viețuitoare care au apărut pe uscat, acum mai bine de 4 miliarde de ani. Comparativ cu plantele și animalele, care au apărut acum circa 2 miliarde de ani, respectiv 1 miliard de ani, acestea au un avans considerabil în ceea ce privește adaptarea și perfecționarea funcțiilor și strategiilor de viață.

Pentru început, trebuie să facem o diferențiere între aceste organisme, în funcție de mediul în care ele se dezvoltă și cresc. Astfel, vorbim de micro-organisme aerobe, care pot să trăiască și să se dezvolte doar în condiții aerobe, de micro-organisme anaerobe, care preferă condițiile lipsite de oxigen și micro-organismele care se pot dezvolta atât în condiții aerobe, cât și în condiții anaerobe.

Apoi, trebuie să reținem că micro-organismele care susțin dezvoltarea plantelor și a altor specii mai evoluate de organisme sunt micro-organismele care trăiesc și se dezvoltă în condiții aerobe.

Pentru că în timp ce micro-organismele anaerobe fac ca prin procesele lor metabolice nutrienții din sol să fie pierduți în forme gazoase, micro-organismele aerobe din sol îndeplinesc o serie de funcții vitale în ecosistemul solului, care interacționează direct cu sistemele biologice, atmosferice și hidrologice.

Micro-organismele aerobe sunt, în primul rând, responsabile pentru circularea nutrienților în sol, influențând dinamica materiei organice din sol, contribuind la crearea și retenția nutrienților în sol în forme organice, ușor accesibile plantelor, atunci când au nevoie de ele și în cantitățile de care au nevoie.

În același timp, ele influențează nivelul de sechestrare a carbonului în sol și nivelul de emisie al gazelor de seră. Un sol în care există predominant bacterii care descompun materia organică, va fi un sol care emite mult CO2. În opoziție, un sol bogat în fungi va sechestra carbon în sol, însăși organismul fungilor, spre deosebire de bacterii, fiind construit din proporții foarte mari de carbon.

Totodată, întregul complex de micro-organisme aerobe din sol este cel care modifică structura fizică a solului, creând solurile aerate, permeabile, care permit apei să fie reținută în sol, modificând regimul acesteia și împiedicând astfel scurgerea nutrienților din sol. Bacteriile sunt cele care încep să creeze structura solului prin micro-agregatele pe care le formează, în timp ce fungii sunt cei care definitivează această structură, creând macro-agregatele.

Toate acestea au un efect major asupra modului de dezvoltare a plantelor și animalelor și asupra nivelului de sănătate a acestora.

Așadar, interacțiunile ce au loc între micro-organismele din sol și interacțiunile acestora cu plantele și animalele, precum și toate procesele acestora, formează o rețea extrem de complexă, denumită Circuitul nutrienților în sol.

Cunoașterea acestui circuit este vitală atunci când vorbim de administrarea și folosirea regenerabilă și sustenabilă a oricărei bucăți de pământ.

Și deși prin acțiunile sale omul poate să contribuie la regenerarea și dezvoltarea acestui circuit, cel mai adesea el acționează exact în sens contrar. Fără să înțeleagă legăturile ce au loc între această lume microscopică și lumea macro de la suprafață, omul distruge, uneori iremediabil acest circuit atât de important și în același timp atât de sensibil, confruntându-se apoi cu boli și dăunători a căror cauză reală nu o înțelege.

Utilizarea fertilizatorilor de sinteză, a biocidelor, aratul, săpatul, incendierea materiei organice, utilizarea mașinăriilor de mare tonaj, sau utilizarea monoculturilor sunt doar câteva dintre practicile dăunătoare, prin care oamenii alterează și perturbă acest circuit.

La polul opus, mulcirea, utilizarea compostului, creșterea diversității, crearea de zone sălbatice cu floră și faună spontană, cultivarea fără sapă, sunt unele dintre strategiile și tehnicile pe care oamenii le pot utiliza pentru a susține dezvoltarea elementelor constituente ale acestui circuit.

Tu cum acționezi?

Pentru a învăța mai multe despre Permacultură și Științele Regenerative te invit atât să parcurgi materialele pregătite de noi și publicate în secțiunea Articole, cât și să urmărești și să participi la evenimentele pe care le vom organiza în timp – webinar-ii, seminarii și ateliere.